Instrumente de gradinarit / fertilizare

Unealta 1

Maceratul de urzică – Alături de capacitatea de a proteja plantele de boli și dăunători, maceratul de urzică are și un conținut ridicat de azot, motiv pentru care este folosit ca îngrășământ. Prepararea acestuia se face precum în cazul maceratului;

Unealta 2

Compost – Compostul este pământ fertil, asemănător humusului, format prin descompunerea materiei organice. Acesta este considerat esențial fertilității solului, a stabilității acestuia, a capacității de reținere a apei și a nutrienților, a reglării drenajului și poate acționa ca mulci. Pentru;

Unealta 3

Vermicompost – Vermicompostul este compost format cu ajutorul râmelor. Sunt 2 tipuri principale de râme care descompun materia organică ( Eisenia foetida și Eisenia Andrei). Acest tip de compost este considerat cel mai bogat în nutrienți și proprietăți benefice. Pentru;

Unealta 4

Bălegar – Bălegarul este un îngrășământ folosit în mod uzual. A fost una din primele forme de a fertiliza solul utilizată de strămoși, fiind folosită cu succes și în ziua de azi. Acesta poate să provină de la vaci, cai,;

Unealta 5

Îngrășăminte verzi – După recoltarea plantelor din grădină se pot semăna anumite plante care să acopere solul peste iarnă, urmând ca la primăvară acestea să fie integrate în sol prin săpare. Acestea sunt cunoscute ca îngrășăminte verzi. Plante precum trifoiul,;

Unealta 6

Mulci – Printre multiplele beneficii ale mulciului se numără și capacitatea acestuia de a fertiliza solul în timp. Mulciul format din fân, frunze, paie, scoarță, lemn tocat ș.a. se descompune în timp, hrănind microorganismele din sol și crescând fertilitatea solului;

Unealta 7

Macerat de tătăneasă – Maceratul de tătăneasă este foarte bogat în fosfor (P) și potasiul (K), elemente esențiale bunei dezvoltări a oricărei plante, acestea având rol benefic în formarea unei rădăcini puternice și a pereților celulari rezistenți. Maceratul se prepară;

Unealta 8

Micorize – Micorizele sunt ciuperci sau bacterii care formează simbioză cu rădăciniile plantelor. Acestea pot apărea în mod spontan pe anumite plante, precum este cazul Păstăioaselor (Leguminoase) care formează pe rădăcină nodozități de Rhizobium, o specie de bacterii fixatoarea de;

Unealta 9

Fixatori de azot – Plante precum trifoiul, lucerna, fasolea, lintea, mazărea, lupinul ș.a. (toate din familia Leguminosae – păstăioasele) formează o relație de simbioză cu bacterii din familia Rhizobium. Aceste bacterii ajută la fixarea azotului (N) din atmosferă în sol,;

ASOCIAȚIA ROMÂNA DE PERMACULTURĂ
Inițiatorul proiectului Educație pentru sustenabilitate.
Grădina ca o resursă pedagogică spre o dezvoltare durabilă.
Proiect finantat prin granturile SEE 2009-2016.
In cadrul Fondului ONG in Romania.

Colaboratori

© 2020. Asociatia romana de permacultura
Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2020.
Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine inițiatorilor website-ului.
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru informații oficiale despre Fondul ONG accesați www.fondong.fdsc.ro.

Design: Makkai Bence / Andreea Jurj

Realizare Website: www.okkwebmedia.ro

Termeni și condiții | Disclaimer | Contact

Top